Declaraţia făcută pe 1 februarie de Philip Gordon, asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa, a răsunat ca o lovitură de trăsnet în partea estică a Atlanticului. Potrivit funcţionarului, preşedintele SUA, Barack Obama, nu va participa la summit-ul UE-SUA, care urmează să aibă loc în mai la Madrid.
Cauza principală o constituie necesitatea şefului Casei Albe de a se „concentra asupra soluţionării problemelor interne”.
Se înţelege că hotărârea lui Obama a fost un duş rece în primul rând pentru conducerea „Europei Mari". După cum a relatat săptămânalul german „Der Spiegel", printre „boşii UE", potrivit expresiei publicaţiei, în ultima vreme s-a dus o luptă aprinsă pentru dreptul de a strânge mâna importantului oaspete de peste ocean.
Şi, cu toate că în declaraţia Casei Albe au existat cuvinte despre faptul că stăpânul ei „rămâne adept al relaţiilor strânse dintre UE şi SUA", pe culoarele politicii din UE s-a simţit o adiere rece de peste ocean.
De altfel, adierea rece s-a adăugat la rafalele de nemulţumire şi iritare, care s-au făcut simţite în aceste zile pe aceleaşi culoare. Aşa a coincis că tot pe 1 februarie a intrat în vigoare acordul dintre UE şi SUA, potrivit căruia serviciile speciale americane, în interesul luptei împotriva terorismului, vor avea acces la informaţiile referitoare la toate operaţiile bancare - al căror număr se ridică la milioane - care se înfăptuiesc zilnic prin intermediul companiei SWIFT, cu sediul la Bruxelles.
În general, americanii au început să primească absolut liniştit aceste informaţii imediat după actele teroriste de la 11 septembrie 2001. Este însă adevărat că în secret, fără ştirea clienţilor SWIFT.
Când toate acestea au ieşit la iveală, s-a hotărât să se muşamalizeze acest scandal. Pur şi simplu aşa numitul server „oglindă", care copia datele, a fost mutat din SUA în Olanda.
S-a încheiat o nouă înţelegere, care formal a intrat în vigoare. Însă, conform Tratatului de la Lisabona acest document trebuie să fie adoptat de Parlamentul European. Adoptarea trebuie să aibă loc pe 10 februarie. Însă, mulţi experţi consideră că documentul nu va fi adoptat.
Potrivit majorităţii deputaţilor cauza o constituie lipsa garanţiilor corespunzătoare în privinţa datelor transmise în SUA. Alexandr Strelkov cercetător ştiinţific la Institutul Europei vede în felul următor această situaţie.
„Uneori americanii cer prea mult, iar europenii nu doresc să împartăşească informaţiile, deoarece se tem că ei nu vor fi apreciaţi ca parteneri egali în drepturi, consideră expertul. Aliaţii doresc să fie mult mai independenţi şi să stabilească mai activ agenda de lucru. Această situaţie este caracteristică nu numai pentru SWIFT, ci şi în general pentru întreaga sferă a relaţiilor reciproce dintre UE şi SUA".
Potrivit lui Strelkov, Europa nu este la ora actuală o prioritate pentru Obama. Însă neînţelegerile dintre parteneri nu au început astăzi. Divergenţele din sferele politică şi economică s-au acumulat demult.
Este de ajuns să ne referim la lupta acerbă dintre consorţiul „Airbus" şi „Boeing"-ul american, ne mai vorbind de lipsa de dorinţă a europenilor de a se antrena tot mai mult în războiul din Hindu Kush.
După cum consideră expertul rus, o dată cu venirea lui Barack Obama aceste neînţelegeri nu au dispărut, iar în viitor ele se pot chiar amplifica.
