15 august 2012, 18:51

Interviu exclusiv cu Traian Băsescu (VIDEO)

Replica la articolele publicate de Vocea Rusiei, amplasarea elementelor scutului antirachetă în România, criza politică din ţară şi relaţiile dintre principalii jucători din politica românească, relaţiile dintre România şi Rusia, lecţiile istoriei, oferirea de paşapoarte româneşti cetăţenilor Moldovei şi proiectele energetice sunt temele abordate în interviul exclusiv acordat postului de radio Vocea Rusiei de către preşedintele suspendat al României, Traian Băsescu.

Pe 29 iulie, în România a avut loc un referendum de demitere a preşedintelui ţării, Traian Băsescu. Cu toate că aproximativ 88% din alegători au fost în favoarea demiterii, prezenţa la urne a fost mai mică de 47%, iar legea solicită o prezenţă de 50% plus unu. Acum, Curtea Constituţională din România trebuie să decidă dacă rezultatul referendumului este valabil. Se aşteaptă ca decizia să fie luată pe 21 august.

 

La începutul lunii august, preşedintele Traian Băsescu a declarat că mai mulţi analişti şi jurnalişti din România au urmat instrucţiunile pe care le primesc de la Vocea Rusiei. De asemenea, el a spus că această companie rusă de stat de radio dezinformează publicul românesc. Conducerea companiei Vocea Rusiei l-a invitat pe Traian Băsescu să dea un interviu, pentru a expune personal poziţia sa cu privire la problemele ridicate în diferite publicaţii. Consimţământul a fost obţinut şi redactorul-şef al Redacţiei Mass-Media Internaţionale din cadrul Vocii Rusiei, Serghei Bereţ, s-a întâlnit cu Traian Băsescu la Bucureşti.

Vocea Rusiei: Excelenţa Voastră, vă mulţumesc pentru posibilitatea oferită de a veni la dumneavoastră şi de a vă putea pune nişte întrebări.

Traian Băsescu: Eu vă mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi făcut să veniţi la Bucureşti.

Vocea Rusiei: Trebuie să vă spun că Ambasada României la Moscova m-a ajutat foarte mult ca să pot veni aici.

Excelenţa Voastră, unul dintre motivele pentru care vă solicit acest interviu este reacţia dumneavoastră faţă de publicaţiile companiei Vocea Rusiei când aţi spus, îmi permit să citez: „Fac un ultim apel către mass media, încetaţi să induceţi poporul în eroare. Am văzut foarte mulţi analişti, printre care şi profesori, şi mulţi ziarişti care în mod consecvent primesc şi aplică instrucţiunile de la radio Vocea Rusiei”.

Traian Băsescu: Aşa este. Postul dumneavoastră de radio a dezinformat, cel puţin postul în limba română, şi mai ales, dacă aşa cum mi-aţi spus, sunteţi un post de stat care pe fond ar trebuie să aibă prima grijă legată de corecta informare cred că remarca mea a fost binevenită şi vă dau câteva exemple. Iată ce spuneaţi pe data de 24 iulie: „Vocea Rusiei punctează că preşedintele suspendat ar fi fost susţinut de cancelariile europene deoarece este un exponent al politicilor de austeritate economică promovată de Germania. Tot pe 24 spuneaţi că preşedintele român ar fi slujit cu loialitate intereselor americane. Dintr-o dată două minciuni într-o singură zi. Putem continua: pe date de 31.07 postul de radio afirmă că pactul dintre preşedintele României şi premierul ungar Viktor Orban ar viza acordarea autonomiei teritoriale pentru regiunile locuite de unguri. Este o altă minciună pe care a promovat-o postul dumneavoastră de radio. Altă minciună: PPE este prezentat ca garant al angajamentului de a se acorda această autonomie ţinutului secuiesc. Altă minciună pe 6 august: Vocea Rusiei acuză România de paşaportizarea Republicii Moldova şi induce percepţia că Bucureştiul va acorda cetăţenie moldovenilor în scop electoral şi la presupusa comandă a actualului preşedinte suspendat. Putem continua aici în toate articolele cele spuse de dumneavoastră şi dacă vreţi cred că este corect să-mi acordaţi posibilitatea unui drept la replică pe aceste teme.

Vocea Rusiei: Exact acest lucru voiam şi noi să-l facem: să ascultăm părerea dumneavoastră faţă de aceste probleme care au fost atinse de noi.

Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult şi vreau să ştiţi foarte clar un lucru: eu fac o clară distincţie între un post de radio, fie el şi de stat, şi guvernul care îl finanţează. Eu nu consider că aceste afirmaţii pot fi măcar gândite de guvernul Federaţiei Ruse. Ele sunt afirmaţii ale unor ziarişti independenţi chiar dacă ei sunt angajaţi la stat. Cu privire la prima afirmaţie, că aş fi exponentul politicii germane de austeritate, vă spun un lucru foarte simplu: în 2010 când noi am luat deciziile legate de măsurile de austeritate, nu aveam bani să plătim integral salariile în tot sectorul bugetar, aveam un deficit uriaş al fondului de pensii care şi acum se menţine şi vă spun că e 3,6 miliarde de euro deficitul la fondul de pensii şi mai aveam o mare problemă: nu puteam împrumuta bani de pe pieţele internaţionale pentru că România avea dezechilibre macroeconomice foarte mari. Şi atunci a trebuit să luăm nişte măsuri interne pe care nu ni le-a cerut nici Germania nici alte ţări, pur şi simplu nu aveam soluţii şi am anunţat populaţia că sunt măsuri temporare şi pe măsură ce vom putea, vom reveni la salarii, la pensii.

Dar eu pot să vă dau o explicaţie de ce a fost o reacţie europeană atât de puternică şi nu numai europeană, şi americană, şi canadiană, pentru că România s-a angajat să respecte nişte valori democratice, printre care statul de drept este o condiţie elementară pentru a fi partener al ţărilor din Uniunea Europeană şi al ţărilor din NATO. Ori reacţia europeană nu a fost pentru că nu am aplicat măsuri de austeritate, ci a fost rezultatul încălcării normelor statului de drept de către o majoritate parlamentară. A doua chestiune legată de slujirea cu loialitate a intereselor americane: vreau să ştiţi că România a făcut o politică de consolidare a securităţii sale naţionale şi nu împotriva Rusiei. Noi nu putem concepe în momentul de faţă că Federaţia Rusă ar fi un risc de securitate naţională pentru România, în schimb, riscurile majore pe care considerăm că le avem, sunt legate de state care nu respectă normele internaţionale şi ştim foarte bine că în apropierea României în Orientul Mijlociu sunt astfel de state. De asemenea, ştim foarte bine că este o bătălie formidabilă a reţelelor teroriste să aibă acces la tehnologii militare, inclusiv rachete, care pot ameninţa teritoriul României. Ştiţi bine, dacă vă uitaţi pe hartă, ce scurtă e distanţa dintre România şi zona de risc terorist sau apropierea de state care desfăşoară programe nucleare în mod netransparent şi care au depăşit de mult momentul deţinerii de tehnologii pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune. Noi facem, în primul rând, politica noastră de securitate şi nu a Statelor Unite. Şi aici aş vrea să aşez un mesaj pozitiv: cu aliaţii noştri din NATO şi din Uniunea Europeană căutăm întotdeauna obiectivele comune. Nu toate obiectivele noastre sunt similare cu ale aliaţilor noştri. Dar atunci când le găsim, le punem în aplicare. Şi vă dau un exemplu: poziţia noastră faţă de Kosovo. Ştiţi foarte bine că avem o poziţie total diferită de a aliaţilor noştri. Aş spune că este o poziţie similară cu a Moscovei. Deci, aici nu avem nimic a da nimănui şi nimic a lua de la nimeni. Dar când am găsit un partener care are aceleaşi obiective ca şi noi din punct de vedere de securitate, şi acestea au fost Statele Unite, am fost de acord să instalăm elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul României.

Vocea Rusiei: Dar aceasta contravine intereselor Rusiei.

Traian Băsescu: Nu, pentru că Rusia a primit toate garanţiile că nu sunt îndreptate aceste rachete împotriva sa. Îmi permiteţi să vă mai aduc un argument? România va avea pe teritoriul său douăzeci şi patru de rachete antirachetă. Câte rachete are Federaţia Rusă?

Vocea Rusiei: În Federaţia Rusă sunt mai multe rachete, dar…

Traian Băsescu: Bun, şi atunci de ce o problemă? Este clar că ne protejăm împotriva unui stat cu potenţial infinit mai mic sau a unei acţiuni teroriste şi nu împotriva Rusiei care are mii de rachete. Ce poţi să faci cu 24 de rachete împotriva arsenalului Federaţiei Ruse? Cărui politician român credeţi că i-ar trece prin cap să se apere cu 24 de rachete împotriva Federaţiei Ruse? Este o copilărie. Nu se susţine tehnic o astfel de suspiciune.

Vocea Rusiei: România este unul dintre membrii Alianţei Nord Atlantice şi pe teritoriul României sunt amplasate numai anumite elemente antirachetă. În cazul de faţă România este o verigă în cadrul acestui sistem de scut antirachetă şi de aceea Federaţia Rusă priveşte toate acestea în mod complex, adică şi eforturile României, şi ale Poloniei, şi ale Turciei, şi ale altor ţări, de exemplu, Spania.

Traian Băsescu: Staţi să ne înţelegem. Vorbiţi în numele Federaţiei Ruse sau al dumneavoastră ca ziarist?

Vocea Rusiei: În numele meu.

Traian Băsescu: Deci ca ziarist.

Vocea Rusiei: Eu nu am fost împuternicit să vorbesc în numele Federaţiei Ruse.

Traian Băsescu: Da, am înţeles. Eu pot vorbi în numele României.

Vocea Rusiei: De aceea, conducerea rusă, după cum ştiţi, a dorit să primească o garanţie în scris că aceste rachete nu sunt îndreptate împotriva sa. Federaţia Rusă a cerut această garanţie în scris care nu a venit şi consideră că scutul antirachetă este un sistem american. În mod firesc, aceasta serveşte intereselor Statelor Unite. În felul acesta, statele care amplasează pe teritoriul lor elemente ale scutului antirachetă fac aceasta poate şi în interesul lor, dar şi în interesul Statelor Unite.

Traian Băsescu: Ştiţi foarte bine că eu nu sunt un adversar al Statelor Unite, dimpotrivă, sunt un prieten al Statelor Unite, dar la fel de bine, dacă n-aţi ştiut până acum, trebuie să ştiţi că nu am fost niciodată un adversar al Federaţiei Ruse. Şi mi-aş dori mult, dând la o parte lucrurile în care, să spunem, nu putem coopera, să le găsim pe acelea în care putem coopera. Şi sunt extraordinar de multe zone în care, eu consider, am putea coopera. Ţineţi cont că sunt preşedinte de 8 ani şi firme ruseşti deţin aproape integral producţia de oţel a României, cel puţin producţia de oţeluri speciale este în mâna unor investitori ruşi. Investitori ruşi deţin toată producţia de aluminiu a României. Investitori ruşi deţin rafinării în România. Investitori ruşi deţin perimetre de exploatare a gazelor şi a ţiţeiului în Marea Neagră. Dumneavoastră, ca ziarist, nu vi se pare că este suficient ca să argumentăm că suntem parteneri de bună credinţă ai Federaţiei Ruse atâta timp cât interesele noastre nu sunt afectate? Şi am să mă întorc puţin la răspunsul dumneavoastră cu sistemul antirachetă complex. Oricât aş vrea să privesc din punctul dumneavoastră de vedere lucrurile, îmi este foarte greu să accept varianta că scutul antirachetă ar fi o ameninţare la adresa Federaţiei Ruse. Dumneavoastră puteţi avea o abordare faţă de americani. Este clar că noi avem alta. Dar eu, ca şef al statului român, a trebuit să privesc în primul rând la securitatea României. Iar cele 24 de rachete antirachetă sunt un element de protejare a teritoriului României împotriva oricărui atac terorist sau a unui stat care ar vrea să lovească un stat NATO. De ce este important acest lucru? România are reactoare nucleare, România are companii chimice şi multe alte obiective care, dacă ar fi lovite de o ţară mai mică sau de un grup terorist, ar produce un dezastru. Dar mai spun o dată: niciodată nu ne-a trecut prin cap că ne-am putea apăra de Rusia cu 24 de rachete. Şi vă mai aduc un argument: NATO are un dialog constant cu Federaţia Rusă. Aproape la fiecare summit NATO se desfăşoară şi summit-ul NATO-Federaţia Rusă.

Vocea Rusiei: În afară de Chicago…

Traian Băsescu: La Chicago n-a venit domnul preşedinte Putin, dar la Bucureşti a venit şi a fost un summit bun. Iar preşedintele Medvedev a venit la summit-ul de la Lisabona exact când s-a stabilit crearea scutului antirachetă. Preşedintele Medvedev a stat lângă mine, suntem două ţări cu „R”, Rusia şi România, a fost în stânga mea sau eu am fost în dreapta dânsului, dar acolo împreună am discutat. Sigur, n-am avut neapărat un punct de vedere comun şi vă pot spune că diferenţele n-au fost mari. Dar Rusia este un partener al NATO şi nu un duşman al său şi Rusia al NATO.

Vocea Rusiei: Tocmai de aceea Rusia este uimită că NATO şi România desfăşoară pe teritoriul său sistemul antirachetă.

Traian Băsescu: Dar nu îndreptat împotriva Rusiei, e prea slab ca să fie suficient împotriva Rusiei. Vorbesc de componentele de pe teritoriul României.

Vocea Rusiei:Vorbiţi de state teroriste, de organizaţii teroriste, aţi putea să numiţi un stat sau organizaţie care ameninţă NATO şi România?

Traian Băsescu:Nu, n-am să fac lucrul acesta, dar ştiţi foarte bine că sunt state care dezvoltă capacităţi nucleare, care refuză să se supună controlului Agenţiei de la Viena. Şi în afară de asta, şi vă spun prieteneşte, este greu ca dumneavoastră, ziarist din Federaţia Rusă, să mă convingeţi că nu ştiţi ce înseamnă riscul terorist. Pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost evenimente teroriste majore şi nu vreau să le amintesc, pe teritoriul Statelor Unite au fost acţiuni teroriste grave, pe teritoriul Europei au fost astfel de acţiuni ale grupurilor teroriste. Ce ne-ar putea face pe noi, pe oamenii politici, să nu anticipăm că există riscul ca o grupare teroristă, mai devreme sau mai târziu, să dispună de capabilităţi nucleare. Cine ne garantează nouă, Rusiei, Americii, Europei, că acest lucru nu se va întâmpla niciodată? Dumneavoastră garantaţi?

Vocea Rusiei: Dumneavoastră preconizaţi că statele şi organizaţiile teroriste vor ataca cu rachete România sau alte state?

Traian Băsescu: Nu România. O astfel de organizaţie poate ataca un reactor nuclear de la Cernavodă sau pe amândouă sau o uzină chimică, da, cu rachetă. Şi atunci, noi, ca oameni politici, nu avem obligaţia să ne pregătim pentru acest risc? Cine ar fi crezut vreodată că septembrie 11 este posibil în Statele Unite? Şi uite că a fost. Cine ar fi crezut vreodată că este posibil ca terorişti să ia ostatici în Teatrul Bolşoi din Moscova?

Vocea Rusiei: O rectificare, dacă îmi permiteţi, nu în Teatrul Bolşoi, ci în Centrul Teatral de pe Dubrovka.

Traian Băsescu: Scuzaţi-mă, cine ar fi crezut? Noi, atunci când ni s-au întâmplat lucrurile nu am crezut că se vor întâmpla şi ele s-au întâmplat. Eu cred că trebuie să fim responsabili, toţi. Şi vreau să ştiţi că în ceea ce priveşte relaţia cu Federaţia Rusă, legat de cele 24 de rachete antirachetă de pe teritoriul României, noi avem conştiinţa împăcată. Noi n-am fost întrebaţi niciodată „de ce” de Moscova. Am fi dat o explicaţie poate mai completă şi mai tehnică decât cea pe care v-o dau astăzi.

Vocea Rusiei: Deci România ar fi dat o asemenea explicaţie?

Traian Băsescu: Da, din punctul nostru de vedere, din punctul de vedere al Bucureştiului.

Vocea Rusiei: Şi cum aţi fi putut explica Rusiei de ce în România există aceste elemente antirachetă?

Traian Băsescu: Cum v-am explicat dumneavoastră până acum. Dar pot s-o iau de la capăt dacă vreţi.

Vocea Rusiei: Aş dori să vă pun o altă întrebare.

Traian Băsescu: Vă rog.

Vocea Rusiei: South Stream.

Traian Băsescu: Nu, staţi că mai am eu de dat un răspuns. Din afirmaţiile dumneavoastră că este o înţelegere între preşedintele României şi Viktor Orban, vă întreb mult mai simplu: cum puteţi crede că un preşedinte ales îşi vinde ţara? Cum puteţi crede acest lucru? Asta e cea mai jignitoare afirmaţie pe care aţi putut s-o faceţi. Românii nu-şi puteau alege un preşedinte care să-i trădeze. Cum credeţi că un preşedinte român ar da o bucată din teritoriu în afara Constituţiei să devină autonom sau ce credeţi că-i aici, Transnistria? Nu se poate. Şi cred că măcar pentru această afirmaţie Vocea Rusiei ar trebui să-mi ceară scuze. V-o spun în modul cel mai sincer. E prea mult, chiar şi pentru un ziar liber, pentru un post de radio liber.

Vocea Rusiei: Vreau să vă întreb deschis, pe dumneavoastră într-adevăr v-a susţinut în timpul referendumului Viktor Orban?

Traian Băsescu: Afirmaţia lui a părut a fi una în favoarea mea şi tradiţional eu şi Viktor Orban ne susţinem în alegeri. Şi eu am îndemnat românii din Ungaria, cetăţeni ungari de etnie românească să voteze FIDESZ-ul la alegerile trecute. În plus, trebuie să recunosc, cu Viktor Orban am o relaţie şi în afara politicii, adică ţările noastre au avut amândouă probleme în pregătirea intrării în NATO, în pregătirea intrării în Uniunea Europeană şi ne-am sprijinit unii pe alţii. Până la urmă pot să vă mai spun ceva. Indiferent de partidul aflat la guvernare la Budapesta, noi, ca ţări foste comuniste avem cam acelaşi tip de probleme. Aşa că, în mod natural, ne susţinem. Iar eu cu Viktor Orban facem parte şi din aceeaşi familie politică europeană. Dar problema rămâne între mine şi Vocea Rusiei.

Traian Băsescu: Dar dincolo de orice altă relaţie rămâne o singură realitate: cum aţi putut gândi că un preşedinte ales face nişte aranjamente pentru voturi împotriva intereselor ţării. Aici rămâneţi cu o mare datorie faţă de mine. Asta-i viaţa!

Vocea Rusiei: Aş vrea să vă întreb despre ceva ce aţi amintit deja – paşapoartele româneşti oferite în Ucraina şi în Moldova? Este adevărat că se acordă aceste paşapoarte cetăţenilor de origine română din Moldova şi Ucraina?

Traian Băsescu: Da, aşa este. Şi trebuie să vă spun că eu am avut iniţiativa modificării legii cetăţeniei. O să vă spun de ce. Eu consider că cetăţenii Republicii Moldova şi ai României sunt acelaşi popor. Dar suntem acelaşi popor în două state independente. Cetăţenii Republicii Moldova au avut o problemă. Problema lor a fost că nu i-a întrebat nimeni dacă renunţă la cetăţenia română după cel de-al Doilea Război Mondial. Noi avem familii pe cele două maluri ale Prutului. Iar după intrarea noastră în Uniunea Europeană, cetăţenii Republicii Moldova trebuiau să intre cu viză în România. Aduceţi-vă aminte că în timp ce eram şi noi, şi Federaţia Rusă în blocul comunist, cetăţenii Republicii Moldova intrau fără viză în România. Ar fi fost foarte greu pentru noi să nu găsim o soluţie. Şi atunci am modificat legea cetăţeniei şi am spus că toţi cei care şi-au pierdut cetăţenia română fără voia lor, au dreptul s-o redobândească la cerere. Sigur, avem două situaţii. În Republica Moldova este permisă prin Constituţie dubla cetăţenie, în Ucraina nu este permisă. Din acest motiv, din Ucraina aproape că nu avem solicitări, pe când din Republica Moldova aveam mai multe. Dar primul nostru gând să ştiţi că nu a fost în general pentru cetăţenii Republicii Moldova, ci pentru tinerii Republicii Moldova, pentru că, de exemplu, cetăţenii români au dreptul să înveţe în orice universitate de pe teritoriul Uniunii Europene, cu taxe mult mai mici. Şi atunci ne-am spus: de ce generaţia tânără din Republica Moldova să nu beneficieze de acest avantaj? De asemenea, noi am mărit numărul de burse de la 200 la 5000 exact pentru a crea condiţii generaţiei tinere să intre mai repede în Europa. Şi n-au decât să opteze ce vor face mai târziu, dar noi ca ţară-mamă a acestor copii aveam obligaţia morală să le creăm condiţii. Deci nu-i folosim pentru voturi, ci le dăm şanse.

Vocea Rusiei: Dvs. consideraţi că România şi Moldova trebuie să devină un singur stat?

Traian Băsescu: Nu. Suntem două state independente şi eu consider că Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene şi atunci graniţele dintre noi nu vor mai avea decât valoare istorică pentru că cetăţenii Uniunii Europene circulă liber dintr-o ţară în alta. Deci obiectivul nostru, şi este un obiectiv afirmat şi consecvent susţinut în interiorul Uniunii Europene, este ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene, dacă ea vrea. N-o obligăm că n-avem cum.

Vocea Rusiei: Aţi amintit râul Prut şi aţi mai vorbit despre asta înainte. Anul trecut aţi făcut o afirmaţie legată de anul 1941, spunând că dacă ar fi cazul şi acum aţi ordona ca trupele româneşti să treacă râul Prut împreună cu trupele germane.

Traian Băsescu: Dacă am fi în anul 1941, dar nu mai suntem în anul 1941, suntem în 2012 şi nu mai e posibil aşa ceva.

Vocea Rusiei: Şi consideraţi că acea decizie a fost corectă?

Traian Băsescu: Deciziile de atunci le judecă istoria, iar despre istorie fiecare avem câte o părere. Spre exemplu, eu vă pot spune ca persoană care am învăţat istoria ţării mele că mareşalul Antonescu a greşit că nu s-a oprit la Nistru. Şi ştiu foarte bine că asta a fost marea greşeală a României în al Doilea Război Mondial că a trecut Nistrul cum ştiu foarte bine că, atunci când realităţile vieţii ne-au obligat, conducătorii de atunci s-au aliat cu Uniunea Sovietică şi au mers până aproape de Berlin. Deci România a încercat să-şi apere integritatea teritorială în ambele faze ale războiului. În speranţa că-şi va păstra integritatea teritorială şi poate, ca să ne înţelegeţi mai bine, trebuie să priviţi puţin la istoria noastră. Noi suntem o ţară care s-a format, s-a consolidat între trei mari puteri: la răsărit – mama Rusia, la sud – fostul Imperiu Otoman, la vest – fostul Imperiu Austro-Ungar. Toată istoria noastră este marcată de lupta de a ne păstra teritoriul naţional. Şi atunci cred că trebuie să înţelegeţi mai bine abordările româneşti, cum şi noi încercăm să le înţelegem pe cele ale Federaţiei Ruse. Poate nici unii, nici alţii nu ne înţelegem foarte bine aspiraţiile şi atunci, pentru că tot împărţim Marea Neagră, nu este mai bine să discutăm decât să ne închidem fiecare în căsuţa lui, unii la Bucureşti, alţii la Moscova?

Vocea Rusiei: Excelenţa Voastră, permiteţi-mi să vă pun o întrebare legată de situaţia politică internă din România. Ce credeţi, vă veţi întoarce la palatul prezidenţial?

Traian Băsescu: Numai Curtea Constituţională decide. Înaintea deciziei Curţii Constituţionale n-aş vrea să fac nicio apreciere pentru că ar putea fi considerată o tentativă de a influenţa decizia Curţii.

Vocea Rusiei: Dacă veţi rămâne în funcţia de preşedinte, ce se va întâmpla cu oponenţii dvs. politici? Să spunem cu premierul Victor Ponta, cu preşedintele interimar Crin Antonescu?

Traian Băsescu: Statul român are mecanismul coabitării. Trebuie să vă spun, şi ştiţi cu siguranţă, că eu am mai fost suspendat o dată de aceleaşi partide: socialiştii cu liberalii, în anul 2007. Atunci poate că era prea devreme să învăţăm mecanismul coabitării. Acum însă este nepermis să nu-l utilizăm. Până la urmă chiar forma constituţională pe care o avem, cu preşedintele având un mandat de cinci ani, iar Guvernul cu mandat de patru ani, face greu de conceput că preşedintele va avea tot timpul o majoritate, ceea ce generează obligaţia ca statul român şi politicienii din România să înveţe să gestioneze interesele ţării şi în condiţii de coabitare. Deci eu cred că asta va trebui să se întâmple: coabitarea între un preşedinte de o culoare politică sau provenit dintr-un partid de centru-dreapta cu majoritate parlamentară şi implicit guvernamentală de centru-stânga.

Vocea Rusiei: Victor Ponta va rămâne prim-ministru dacă vă veţi mai întoarce la preşedinţie?

Traian Băsescu: Preşedintele poate doar să desemneze prim-ministrul, dar nu-l poate revoca. Revocarea prim-ministrului poate fi făcută doar de Parlament. Deocamdată Victor Ponta are o majoritate în Parlament şi nu cred că Parlamentul îl va revoca.

Vocea Rusiei: Se spune că ceea ce s-a întâmplat cu fostul prim-ministru, Adrian Năstase, a fost o răfuială politică, o execuţie ritualică.

Traian Băsescu: Uite vă întreb un lucru simplu: credeţi că în România un şef de stat s-ar compromite cerând judecătorilor o soluţie sau alta? Eu vă asigur că nu. Asta a fost decizia justiţiei şi cred că orice hotărâri definitive ale justiţiei trebuie respectate. Sunt convins că nici în Federaţia Rusă un politician important, fie el prim-ministru sau preşedinte, nu dă instrucţiuni justiţiei. Deci nu există nicio legătură cu execuţiile politice în justiţie în România.

Vocea Rusiei: Aţi afirmat că dvs. toţi şi colegii dvs., conducătorii ţărilor est-europene, aveţi un trecut comunist. În presa română, eu din păcate nu cunosc limba română şi o citesc prin intermediul limbii engleze, în publicaţiile în engleză din România sunteţi comparat cu Nicolae Ceauşescu. Ce părere aveţi?

Traian Băsescu: Aşa este. Ştiu şi eu acest lucru. Au fost câţiva ziarişti care au făcut această comparaţie. Nu cred că au fost de cea mai mare bună credinţă, dar vă aduc un argument: Ceauşescu a construit şi a consolidat comunismul, iar eu, în mod oficial, am condamnat comunismul şi l-am declarat ca fiind un regim ilegitim şi criminal. Am făcut-o printr-un raport semnat de mine şi susţinut de mine în Parlament. Asta mă deosebeşte pe mine de Ceauşescu. El a crezut în comunism, iar eu am declarat comunismul un regim ilegitim şi criminal.

Vocea Rusiei: Au fost publicaţii, între care un american pe nume John Podesta (fostul şef al personalului Casei Albe sub preşedinţia lui Bill Clinton – nota redacţiei), care a declarat că în timpul lui Ceauşescu aţi fi lucrat cu serviciile secrete.

Traian Băsescu: Nu, n-am avut nicio legătură cu serviciile secrete. N-am avut cum să lucrez. Dar cine e americanul acesta Podesta?

Vocea Rusiei: O să vă arăt publicaţia.

Traian Băsescu: De regulă, în România se vorbeşte foarte mult. Şi mulţi îşi dau cu părerea. Nimeni nu arată probe. Vreau să ştiţi că eu sunt şeful de stat care a transferat toata arhiva fostei securităţi, peste 2 milioane de dosare ale fostei securităţi, către o instituţie care le studiază. Mai exact 2 milioane 200 de mii ale fostei securităţi din dispoziţia mea au fost transferate către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Numai că eu am devenit preşedinte în decembrie 2004. Dacă ar fi existat un dosar al meu, ar fi fost scos la lumină din 1990 până în decembrie 2004. Deci despre noi cei care ne-am născut înainte de revoluţie se poate spune orice. Spre exemplu, unul dintre argumentele majore ale celor care spuneau că am fost omul securităţii era legat de faptul că, la o vârstă foarte tânără, comandam cea mai mare navă pe care o avea România. Era un petrolier de 157 de mii de tone.

Vocea Rusiei: Aveţi în vedere istoria din portul franţuzesc?

Traian Băsescu: Nu. Aia e neînsemnată. Vreau să vă spun că îmi aduc aminte cu plăcere când mă întâlneam pe Bosfor cu cele două nave ruseşti de aceeaşi mărime. Se numeau Kuzbass şi Krivbass. Erau doar puţin mai mici, nava mea avea 306 metri, cele două nave ruseşti aveau 300 de metri. Iar nava mea era mai rapidă pentru că aveam motor Diesel, iar cele două nave ruseşti erau propulsate cu turbină cu aburi. Şi aveam o relaţie, dacă vreţi, amicală cu cei doi comandanţi ruşi cu care aproape mereu mă întâlneam pe Bosfor. Era cea mai mare navă a noastră şi cele mai mari nave ale Uniunii Sovietice. Ei încărcau mereu la Novorossiisk. Şi de la această poveste mulţi s-au întrebat că dacă nu era omul securităţii, nu putea să comande o asemenea navă. Ori asta este o nebunie prin deducţie. Sau e o nebunie să faci asemenea deducţii pentru că nimeni nu-ţi dădea o navă de asemenea dimensiuni pentru că erai susţinut de securitate. Trebuia să ştii s-o conduci. Eram foarte tânăr, însă navele ca şi avioanele nici în vremea comunismului nu se dădeau pe pile.

Vocea Rusiei: Unde e petrol, acolo e şi gaz… Aş vrea să vă întreb despre South Stream. Care este poziţia dvs., poziţia României în proiectul South Stream?

Traian Băsescu: Noi susţinem fără rezerve varianta coridorului sudic, care este o variantă susţinută de Uniunea Europeană şi noi suntem parte a Uniunii Europene. Deci pentru noi proiectul Nabucco este un proiect prioritar. Suntem şi parte a acestui proiect, România are 16% din proiect. Dar niciodată n-o să auziţi că ne împotrivim South Stream-ului. Vă pot spune că atunci când am primit de la autorităţile ruseşti solicitarea să se facă primele prospecţiuni în zona economică a României, răspunsul nostru a fost pozitiv. Dar noi nu putem fi decât parte a politicii energetice europene, atâta timp cât Federaţia Rusă şi acum ne vinde gaze prin intermediari şi nu în mod direct. În condiţiile în care avem o conductă a Gazpromului care trece pe teritoriul nostru. Fireşte, o deschidere a Federaţiei Ruse către parteneriatul cu noi şi noi am oferit Gazpromului posibilitatea să facă depozite de gaze pe teritoriul României în foste saline. Şi întrebarea a venit destul de acut atunci când au fost neînţelegerile cu Ucraina. Ne menţinem opţiunea de a fi un partener al Gazpromului. Când vreţi să aflaţi despre România, vorbiţi direct cu mine, nu luaţi din presă.

Vocea Rusiei: Ne-am înţeles.

  •  
    şi distribuie pe