15 aprilie 2013, 14:45

În Coreea de Nord a răsărit din nou soarele

În Coreea de Nord a răsărit din nou soarele

Astăzi, Coreea de Nord marchează principala sărbătoare de stat - Ziua Soarelui. În această zi, cu 101 ani în urmă, în familia unui dascăl s-a născut un fiu, căruia i-au pus numele de Kim Ir Sen. Fondatorul statului nord-coreean, care a devenit singura monarhie comunistă din istorie, a fost o figură controversată.

În tinereţe, el a fost un idealist, dispus să sacrifice propria bunăstare de dragul libertăţii şi fericirii ţării sale.

El a primit o educaţie suficientă pentru a face o carieră bună în afaceri sau în serviciul de stat. Însă Kim Ir Sen a renunţat la aceste perspective şi a ales să lupte pentru libertatea ţării sale, intrând în rândurile partizanilor comunişti din Manciuria. El a făcut o alegere foarte periculoasă, deoarece majoritatea celor care au ales această cale au murit în lupta cu ocupanţii japonezi.

Fără îndoială, Kim Ir Sen a fost un om deosebit: doar un astfel de om putea să parcurgă drumul de la un partizan de rând până la conducătorul suprem al ţării. Şi mai dificilă a fost sarcina menţinerii puterii şi transmiterea ei urmaşilor. Kim Ir Sen a rezolvat aceste sarcini.

Se poate spune că el a fost o persoană norocoasă. Însă, pentru a se folosi de circumstanţele pozitive, el trebuia să aibă talent, simţ şi iscusinţa de a lucru cu oamenii. Kim Ir Sen a avut toate aceste calităţi.

Însă deja la jumătatea anilor 40, partizanul idealist a devenit dictator. Acesta a fost începutul tragediei personale a lui Kim Ir Sen. Principala problemă a constat în faptul că, încă de la început, el şi-a legat propria viaţă de versiunea stalinistă a socialismului de stat. La începutul anilor 30, mulţi considerau că tocmai această orânduire de stat este de viitor. Însă a fost o greşeală.

Sistemul instituit în Coreea de Nord, a fost nemilos. Cei care pierdeau lupta politică nu erau demişi, ci torturaţi şi executaţi. Sistemul politic stalinist din toate ţările în care a existat a funcţionat după un principiu simplu: cine nu-şi ucide duşmanii, va fi ucis de proprii duşmani.

Kim Ir Sen şi-a însuşit bine acest principiu. În decursul primelor două decenii de conducere, el i-a nimicit pe toţi conducătorii mişcării coreene de eliberare, care măcar teoretic ar fi putut să-i devină rivali. În anii care au urmat, când spaţiul politic a fost apărat în totalitate de potenţialii rivali, Kim Ir Sen a continuat să distrugă orice om care considera că prezintă un pericol pentru puterea sa.

Sistemul economic creat de Kim Ir Sen s-a dovedit a fi ineficient. Se pare că spre sfârşitul vieţii el a început să conştientizeze acest lucru. Însă el nu putea să renunţe la acest sistem, deoarece ar fi putut să pună în pericol nu doar puterea sa, ci şi viaţa. La fel ca şi viaţa familiei sale.

Istoria lui Kim Ir Sen este istoria unui idealist devenit tiran, istoria unui om a cărui activitate nu a dus la rezultatele dorite.

  •  
    şi distribuie pe