13 august 2013, 11:52

Băsescu se joacă cu focul

президент Румыния Траян Бэсеску

Traian Băsescu a reuşit o performanţă inedită. Într-o singură zi a reuşit să creeze incidente diplomatice cu trei ţări vecine şi, prin extensie, cu două mari puteri. Consecinţele nu vor întârzia să apară. Guvernatorul României se joacă de-a „ruleta rusească” în plan diplomatic, probabil fără a înţelege seriozitatea situaţiei.

Este remarcabil faptul că Traian Băsescu îşi modifică radical comportamentul şi discursul în funcţie de interlocutor. Atunci când discută cu activiştii mişcărilor naţionaliste, el devine un „naţionalist de matineu” cu pronunţate valenţe patriotarde care oscilează între tentativele de a reedita, fie şi la nivel declarativ, „succesele” mareşalului Antonescu şi dorinţa de a debita „perle verbale” în stilul lui George Bush junior. Într-un anturaj prietenos, ajutat probabil de vremea caniculară, Băsescu ameninţă Budapesta şi-i dă lecţii de democraţie liderilor de la Kiev şi Belgrad. Mai mult, preşedintele României recunoaşte că majoritatea locuitorilor din Republica Moldova nu doresc unirea cu România, dar insistă asupra necesităţii acesteia. Dacă utilizăm termenii agreaţi de „profesorul” Dan Dungaciu, se poate spune că Băsescu doreşte un viol geopolitic.

Lucrurile capătă o turnură caraghioasă atunci când preşedintele României se autoproclamă lider al unei coaliţii regionale îndreptate împotriva Ungariei. Cu aşa discurs, liderul de Cireşica poate contribui, cel mult, la coagularea unei coaliţii internaţionale care îl va „pune la punct” chiar pe Traian Băsescu şi nicidecum pe liderii de la Budapesta. Orice ar crede „experţii” de la Bucureşti, Washingtonul nu-i va fi recunoscător lui Băsescu pentru declanşarea unor conflicte regionale cu entităţi care beneficiază de bunăvoinţa evidentă a Moscovei şi Beijingului. Mai mult, atât la Berlin cât şi la Washington se vor găsi nişte factori de decizie care vor fi foarte nemulţumiţi de faptul că preşedintele României îşi arogă dreptul de a crea coaliţii regionale menite să „pună la punct” ţări-membre ale UE şi NATO. Cei care organizează coaliţii regionale se află într-o ligă geopolitică aparte şi nu le plac impostorii.

Dintre toţi susţinătorii patriotarzi ai locatarului de la Cotroceni nimeni nu se întreabă unde dispare naţionalismul şi tupeul lui Traian Băsescu atunci când acesta se întâlneşte cu delegaţia FMI sau cu reprezentanţii OMV sau cu cei care finanţează proiectul Roşia Montana. Liderul portocaliu se comportă ca un bătăuş în curtea şcolii, fiind capabil să agreseze doar cei mai mici ca el, cum ar fi liderul partidului maghiar Jobbik. Atunci când apar probleme serioase ce ţin de chestiuni cu adevărat importante, cum ar fi controlul asupra resurselor naturale, controlul asupra sistemului bancar sau îndatorarea la FMI, Băsescu pierde aura de naţionalist înflăcărat, devenind instantaneu un bişniţar umil, servil şi plin de reverenţă faţă de colonizatorii occidentali.

Pretenţiile preşedintelui României asupra statului de lider regional nu pot fi decât o glumă proastă, deoarece România nu mai este un stat independent, fiind o colonie controlată cooperativ de SUA şi UE. România nu mai controlează resursele subsolului, nu mai are industrie, nu mai are armată serioasă şi nici măcar nu mai are dreptul de a-şi recapitaliza propria bancă de stat. Despre ce leadership regional poate vorbi guvernatorul unei colonii de mâna a doua? Despre ce lecţii de democraţie poate vorbi un personaj care a rămas la conducerea ţării în ciuda unui referendum pierdut? În cazul lui Traian Băsescu, unicul aspect pozitiv pentru România este faptul că nimeni nu-l mai ia în serios pe locatarul de la Cotroceni, iar bufonii se bucură de o libertate de exprimare mult mai mare decât cea de care beneficiază preşedinţii de state serioase. Totodată, chiar şi un bufon nu poate să se joace cu focul fără consecinţe. Până la urmă, asemenea jocuri se vor solda cu arsuri.

Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.

  •  
    şi distribuie pe