16 octombrie 2013, 10:08

Consecinţele aderării României la UE, în viziunea unui expert român

Румыния Евросоюз Румыния ес Румыния

România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. În interviul exclusiv acordat Vocii Rusiei, profesor universitar doctor Nicolae Ţăran, expert în ştiinţe economice, ne-a vorbit despre avantajele şi dezavantajele aderării României la UE, despre felul în care este perceput aceste eveniment după aproape şapte ani.

Vocea Rusiei: Care este atitudinea populaţiei române faţă de Uniunea Europeană?

Dr. Ing. Nicolae Ţăran: Atitudinea populaţiei faţă de ideea de existenţă a Uniunii Europene şi mai ales faţă de instituţiile Uniunii Europene s-a schimbat foarte mult în cei şapte ani, care se vor împlini în curând de la momentul primirii României în UE şi până în prezent. Dacă în perioada de preaderare, în perioada 2005-2007, exista în România un entuziasm debordant aş putea spune, un entuziasm generalizat legat de viitoarea aderare a României la UE, în prezent există foarte multă dezamăgire, insatisfacţie şi dezaprobare chiar faţă de calitatea de membră a UE a României. Populaţia României a avut aşteptări foarte mari legate de primirea în UE. În România, foarte multă lume spera că se va scăpa de sărăcie şi de subdezvoltare economică. Acestea au fost şi sunt probleme eterne ale României. Foarte mulţi români sperau că aderarea României va însemna un fel de primire la masa bogaţilor şi erau foarte entuziasmaţi de acest eveniment. Din păcate, foarte mulţi au şi fost manipulaţi cu promisiuni extrem de demagogice şi acum majoritatea românilor au devenit mult mai realişti şi înţeleg că au fost traşi pe sfoară. Situaţia este cu totul alta în prezent. Chiar în ultimii ani, această atitudine s-a schimbat radical. De exemplu, în 2010, 71% din cei intervievaţi de o agenţie naţională de sondaj erau satisfăcuţi de aderarea României la UE. În prezent, numai 35% din români sunt satisfăcuţi de această aderare şi ceilalţi sunt nesatisfăcuţi. Deci, în prezent, mai mult de jumătate din populaţia României nu este satisfăcută de aderarea României la UE.

Vocea Rusiei: Să înţelegem că nu s-au îndeplinit speranţele pentru o viaţă mai bună în cadrul UE?

Dr. Ing. Nicolae Ţăran: Nu, nu s-au îndeplinit în mare măsură şi o să fiu mai concret. În acest moment, faţă de momentul aderării, produsul intern brut şi nivelul de trai este mai scăzut cu aproximativ cinci procente. Deci în anul 2013 trăim mai prost decât în momentul în care am intrat în Uniunea Europeană. Este o problemă foarte dureroasă. În al doilea rând, ponderea populaţiei sărace a crescut în permanenţă în aceşti ani. De exemplu, dacă în momentul aderării populaţia săracă, calculată după standardele româneşti era cam de 20%, acum acest segment s-a dublat: peste 40% dintre români trăiesc sub pragul de sărăcie, calculat cu proceduri europene, dar după standarde româneşti. Acestea sunt lucruri foarte grave. Există o mare dezamăgire şi foarte multă dezaprobare faţă de corupţia politicienilor români, corupţia generalizată din instituţiile politice din România şi care este „binecuvântată” de funcţionarii superiori de la Bruxelles. Există foarte multă dezaprobare faţă de eficacitatea şi eficienţa Parlamentului European, a Comisiei Europene, a reuniunii şefilor de stat şi de guverne, care au luat de multe ori decizii nefavorabile României şi, evident, este multă dezamăgire legată de nivelul de trai, care este mult sub aşteptările românilor.

Vocea Rusiei: Care a fost preţul plătit de România pentru aderarea la UE?

Dr. Ing. Nicolae Ţăran: Aici am să fiu foarte concret. Preţul plătit a fost năucitor. România a fost tratată, de fapt, ca o colonie şi a fost jefuită. Aceasta este percepţia generală, nu este opinia mea. Dacă aş face un sondaj acum, cred că 90% din compatrioţii mei ar fi de acord cu ce spun. Şi am să exemplific: Contractul Bechtel, un contract încheiat între Guvernul României şi o companie americană, companie condusă de ofiţeri ai CIA, a generat efecte catastrofale. Trebuia să se construiască o autostradă, care să lege Bucureştiul de Oradea, autostradă care nu s-a terminat, din care s-a construit mai puţin de o treime, iar costurile pentru fiecare kilometru de autostradă construită de compania americană au devenit cele mai mari din lume. Deci nu există nicăieri pe mapamond o companie care să fi realizat autostrăzi mai scumpe ca România. Pe urmă există contractul OMV, un contract în favoarea unor companii austriece, prin care România a cedat aproape gratuit toate rezervele sale de petrol şi dreptul de a exploata petrolul. Urmează contractul de privatizare a sistemului bancar românesc, prin care tot companii din Austria şi Franţa au preluat, în condiţii extrem de avantajoase, băncile de stat ale României. Există un contract extrem de controversat – baza militară de la Deveselu din Oltenia, o bază dotată cu arme antirachetă împotriva rachetelor balistice din Rusia. Construirea acestei baze implică probleme şi economice, şi politice. Ea arată că decizia de intrare în UE a fost condiţionată şi că anumite forţe din eşichierul politic românesc au fost condiţionate de acest contract. În sfârşit, există foarte multe alte contracte: achiziţionarea de avioane F-16 casate, cumpărarea de fregate din Marea Britanie, de asemenea casate, contractul Roşia Montană, care zguduie la ora actuală societatea românească, contract încheiat între Guvernul României şi o companie canadiană, contractul pentru exploatarea gazelor de şist cu o companie americană, în sfârşit, contractul înrobitor cu Fondul Monetar Internaţional, care a generat imense probleme pentru România. Eu aş putea continua, dar ca să citez un genial scriitor rus, acesta este un subiect lung, prea lung pentru o emisiune. L-am citat pe Anton Pavlovici Cehov.

Vocea Rusie: Pentru a trage o concluzie, vă punem o ultimă întrebare – sunt mai multe aspecte pozitive sau negative ale prezenţei României în UE?

Dr. Ing. Nicolae Ţăran: Aş începe cu aspectele negative, la care m-am referit şi anterior. Este şocant să constaţi că după şapte ani de la aderare, România deţine lanterna roşie în ceea ce priveşte productivitatea resurselor. Chiar şi Bulgaria, care nu se bucură de dezvoltare economică satisfăcătoare, se plasează în faţă. Am vorbit de identitatea socială şi politică, care este teribilă în România şi există o dezaprobare generală faţă de această problemă, există colaps demografic. La ora actuală, România se confruntă cu o situaţie catastrofală: se nasc mai puţin de jumătate din numărul de copii care se năşteau, să spunem, în anul 2000. Există, fără îndoială, multă dezamăgire legată de actuala situaţie. Nu este vorba exclusiv de instituţiile europene, există şi factori interni şi sunt obiectiv când pun în balanţă aceste lucruri, dar percepţia generală este că Uniunea Europeană este condusă de o elită coruptă, la fel ca şi cea din România, extrem de interesată personal de anumite decizii şi că România, în ansamblul său, a fost discriminată nedrept în ceea ce priveşte libera circulaţie, mă refer la neadmiterea la Spaţiul Schengen şi neadmiterea fără viză în Statele Unite, spre deosebire de alte state europene, care beneficiază de aceste drepturi. Există, pe de altă parte, o mare discriminare legată de populaţia romă din România. Romii sunt pur şi simplu expulzaţi şi trataţi rasist peste tot, mai ales în Franţa şi în Olanda. Există, fără îndoială, şi aspecte pozitive. Libertatea de circulaţie a fost foarte dorită în România, mai ales în perioada regimului Ceauşescu. Libertatea de informare, de asemenea, o problemă foarte dureroasă înainte de 1989. Desigur, aici există aspecte pozitive evidente. Dar eu mă întreb dacă acestea se datorează Uniunii Europene sau globalizării? Pentru că şi în alte ţări, care nu au beneficiat de această aderare la UE, mă refer la o ţară vecină, libertatea de circulaţie şi informare este la fel de mare. Deci în această balanţă am pus în evidenţă şi aspectele negative, şi aspectele pozitive. Cele negative, din păcate, sunt preponderente şi au generat în România foarte multă insatisfacţie şi chiar dezaprobare faţă de calitatea de membră a României în Uniunea Europeană.

Interviul audio îl puteţi asculta aici:

Descarcă audio

  •  
    şi distribuie pe
9 octombrie 2013, 11:12
27 septembrie 2013, 17:40