28 octombrie 2013, 11:35

Germania şi Brazilia fac front comun împotriva NSA

Germania şi Brazilia fac front comun împotriva NSA

Scandalul internaţional generat de dezvăluirile lui Edward Snowden ia amploare. Ţările ultragiate de activitatea spionilor americani se pregătesc de ofensivă diplomatică în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Nimic nu ajută la crearea unei prietenii mai bine decât un inamic comun. De obicei, Germania şi Brazilia nu se regăsesc de aceeaşi parte a baricadei în contextul diplomatic internaţional, însă scandalul interceptărilor NSA a ajutat la crearea unei alianţe diplomatice ad hoc.

Cele două ţări au făcut un front diplomatic comun împotriva SUA şi caută susţinători pentru o rezoluţie ONU care să condamne în mod vehement practicile "intolerabile" ale serviciilor secrete americane. Materialele lui Edward Snowden demonstrează că peste 35 de şefi de state şi guverne au fost victime ale interceptărilor NSA, deci atât Angela Merkel cât şi Dilma Roussef nu vor avea dificultăţi în a găsi lideri politici dornici „să dea o palmă diplomatică” liderilor de la Washington. Surse din mediul diplomatic susţin că în lista ţărilor care s-ar putea ralia iniţiativei germano-braziliene intră aliaţi americani precum Mexic şi Franţa, iar numărul total al susţinătorilor rezoluţiei anti-NSA a ajuns la 19, rezoluţia beneficiind de suportul Argentinei, Austriei, Boliviei, Cubei, Ecuadorului, Guyanei, Ungariei, Indiei, Indoneziei, Principatului Liechtenstein, Norvegiei, Paraguaiului, Africii de Sud, Suediei, Elveţiei, Uruguaiului şi Venezuelei. Fără dubiu, atât Rusia cât şi China se vor ralia acestui efort diplomatic îndreptat împotriva SUA.

Desigur, o rezoluţie ONU nu va împiedica SUA să-şi continue activitatea de spionaj a „prietenilor şi aliaţilor” pe care îi tratează ca pe nişte vasali sau sclavi, însă documentul care va condamna NSA va fi mai mult decât o simplă hârtie. Rezoluţia va putea fi folosită ca un instrument diplomatic în cadrul negocierilor economice, politice sau militare pe care ţările europene, sud-americane sau asiatice le vor purta cu SUA. Evident, „dreptul de utilizare” a acestui instrument va aparţine ţărilor care vor participa la elaborarea şi votarea rezoluţiei anti-NSA, iar România nu se numără printre ele şi se pare că oricum nu doreşte să participe la acţiunile axei Berlin-Paris îndreptate împotriva spionajului american. Pe termen scurt, o asemenea abordare poate genera mici satisfacţii liderilor de la Bucureşti, dar ar fi bine să ţină minte că în contextul unor decizii cu adevărat importante, Berlinul nu uită şi nici nu iartă.

Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.

  •  
    şi distribuie pe