1 ianuarie 2014, 11:11

Marina Militară a Rusiei în 2013: reînnoire şi revenire

Marina Militară a Rusiei în 2013: reînnoire şi revenire

Anul care s-a încheiat a fost marcat de o serie de evenimente importante în domeniile politicii externe şi de apărare ale Rusiei. Ampla modernizare a forţelor armate a cuprins şi Marina Militară, care este principalul instrument de consolidare a influenţei unei mari puteri maritime pe arena mondială.

Este simbolic faptul că 2013 a început cu intrarea în dotarea Marinei ruse a celui mai nou submarin nuclear strategic Iuri Dolgoruki şi s-a încheiat cu lansarea submarinului Aleksandr Nevski, din aceeaşi clasă. Dolgoruki a fost transmis Forţelor Navale pe 10 ianuarie, iar Aleksandr Nevski - pe 23 decembrie.

După cum a menţionat preşedintele Vladimir Putin, ritmul de construcţie a flotei de submarine nucleare permite să sperăm că, până în 2020, Rusia va fi capabilă să-şi reînnoiască complet componenta navală a triadei nucleare strategice.

Iuri Dolgoruki şi Aleksandr Nevski sunt cele mai noi submarine din proiectul 955 clasa Borei. În prezent se află în faza testelor de stat cel de-al treilea submarin din cadrul aceluiaşi proiect - Vladimir Monomah, care urmează să devină operativ anul acesta.

În următorii şapte ani, în dotarea Marinei ruse vor intra alte cinci submarine nucleare din clasa Borei. De altfel, fiecare dintre aceste nave strategice va constitui o versiune imbunătăţită a primului prototip de submarin de tip Iuri Dolgoruki.

De exemplu, dacă în prezent fiecare dintre cele trei submarine din cala Borei este dotat cu 16 rachete balistice Bulava de ultima generaţie, următoarele submarinele vor putea transporta la bord 20 de astfel de rachete. În funcţie de modificări, capătul rachetei Bulava permite lansarea independentă a unui număr cuprins între şase şi 10 focoase nucleare cu ţinte separate.

Rusia a lansat programul de modernizare a forţelor sale nucleare strategice nu din dorinţa de a obţine o „măciucă nucleară”, ci pentru că armele nucleare sovietice şi-au îndeplinit obiectiv misiunea, subliniază Igor Korotcenko, redactorul-şef al revistei Apărarea naţională. Astfel, Flota din Pacific are în dotare doar trei submarine strategice din vechiul proiect 667BDR, Kalmar. Prin urmare, e timpul să fie scoase din uz, deoarece termenul lor de folosinţă depăşeşte 30 de ani şi să fie înlocuite cu submarine din familia Borei.

Cu toate acestea, în dotarea flotei se află alte şase submarine atomice strategice 667BDRM, clasa Delfin (Delta IV, conform clasificării NATO), care au fost reparate, modernizate şi dotate cu rachete balistice cu livhid Sineva, spune Igor Korotcenko.

„Sperăm că acestea se vor afla în dotarea flotei încă aproximativ 10-15 ani, după care vor fi înlocuite cu cele din clasa Borei. După scoaterea din uz, toate submarinele nucleare strategice de fabricaţie sovietică, în dotarea Flotelor din Pacific şi a Nordului vor intra câte patru submarine din calsa Borei. În misiune de patrulare continuă să se afle cel puţin două submarine - unul în Nord şi altul în Pacific – care vor fi gata oricând să lanseze rachete în direcţia unui potenţial inamic”.

În afară de submarinele strategice din clasa Borei, Marinei rusă urmează să primească până în 2020 cel puţin opt nave multifuncţionale din proiectul 885, clasa Iasen, dotate cu rachete de croazieră de a patra generaţie. Severodvinsk, prima navă de acest tip, este aproape gata.

Pentru realizarea programului de înarmare a fost alocată o sumă fără precedent – peste 22 de mii de miliarde de ruble, subliniază Viktor Baraneţ, comentator militar la ziarul Komsomolskaia pravda. „Aproape o treime din bugetul acestui program este destinată anume construcţiei de noi nave pentru Marină, inclusiv de submarine atomice. Până în 2020 urmează să fie construite aproximativ 15 nave noi. Este o măsură care consolidează flota noastră nucleară. Avem nevoie de aceste submarine pentru a fi prezenţi în toate mările şi oceanele, şi să fim, nu doar prin cuvinte, ci şi prin fapte o putere maritimă adevărată”.

Reprezentanţii Marinei ruse au anunţat, recent, că vor fi modernizate în viitorul apropiat nouă submarine nucleare multifuncţionale din proiectul 971, clasa Şciuka-B (Akula, conform clasificării NATO). Aceste nave sunt dotate cu o serie de sisteme moderne percutante, cu rachete subacvatice Şkval şi rachete de croazieră Granat. Şciuka-B poate distruge ţinte ale inamicilor aflate atât pe mare, începând cu portavioane şi terminând cu submarine, cât şi pe uscat.

În dotare continuă să intre şi versiuni noi ale submarinelor diesel din proiectul 636, clasa Varşavianka şi nave din ultimul proiect 677, clasa Lada. Toate acestea sunt dotate, de asemenea, cu sisteme avansate, inclusiv, de exemplu, cu complexe de rachete de croazieră Club (Kalibr sau Biriuza). Submarinele ruseşti Varşavianka sunt livrate şi în străinătate.

În total, Marina rusă a primit în dotare, pe parcursul anului 2013, câteva zeci de nave de război şi de sprijin, inclusiv cele mai noi corvete-invizibile (proiectul 20380 ), fregate, nave purtătoare de rachete şi ambarcaţiuni.

După transmiterea Forţelor Navale ale Indiei a portavionului modernizat Vikramaditya (fostul Amiral Gorşkov), în cercurile militare ruse au fost reluate dezbaterile pe tema creării propriei flote de portavioane. Marina Militară rusă are, deocamdată, în cadrul Flotei de Nord un singur crucişător greu purtător de avioane - Amiral Kuzneţov.

În opinia militarilor şi a numeroşilor politicieni, un element de imprevizibilitate în relaţiile internaţionale şi interesele geopolitice ale Rusiei este construirea de noi purtătoare de avioane. Un punct de vedere larg răspândit în cercurile experţilor militari este că experienţa profundă de modernizare complexă a crucişătorului Amiral Gorşkov poate deveni o piatră de temelie pentru construirea unor noi portavioane. Asta nu este doar o chestiune de moment.

Ordonanţa privind achiziţiile publice în domeniul apărării nu cuprinde prevederi referitoare la portavioane, spune Viktor Litovkin, editor al ziarului Viziune militară independentă. Cu toate acestea, există o referinţă la proiectul de dezvoltare a crucişătoarelor atomice cu greutatea de până la 50.000-60.000 de tone.

În opinia lui Viktor Litovkin, trebuie să înţelegem că portavionul în sine nu este un panaceu. „Este un portavion cu o anumită cantitate de avioane de luptă sau bombardiere, cu avioane de patrulă şi de căutare, plus la toate acestea este însoţit de un convoi format din câteva crucişătoare obişnuite, crucişătoare lansatoare de rachete, câteva fregate, corvete şi nave de sprijin. Prin umare, este o sarcină foarte dificilă, deoarece nu este vorba numai despre construirea unui portavion, ci şi de crearea de grupuri de portavioane, cel puţin unul pentru Flota de Nord şi unul pentru Flota din Pacific”.

Conform estimărilor experţilor, discuţiile despre crearea unui nou portavion rusesc ar putea începe după anul 2020, atunci când se încheie programul de modernizare a forţelor armate, iar militarii vor putea spune clar cum trebuie să arate complexul rusesc de portavioane.

Şi totuşi, pe lângă diverse „evenimente navale”, 2013 va rămâne în memorie nu doar ca un an în care au fost lansate submarinele din clasa Borei. Apariţia steagului Andreevski în largul coastelor siriene la bordul navelor din cadrul reînfiinţatei grupări de nave din Marea Mediterană este o dovadă elocventă că flota rusă, după o pauză îndelungată, a revenit în apele oceanice şi nu intenţionează să se retragă.

Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.

  •  
    şi distribuie pe