28 aprilie 2014, 12:56

Garda Națională, o nouă găselniță propagandistică a lui Băsescu

Garda Națională, o nouă găselniță propagandistică a lui Băsescu

Într-un articol anterior am comentat spusele generalului colonel (r.) Constantin Degeratu că armata de militari profesioniști români e incapabilă să apere teritoriul românesc și că trebuie înființată Garda Naţională.

Ca la un semnal, Traian Băsescu a afirmat că CSAT va analiza în perioada următoare capacitatea de a chema rezerviștii sub arme.

http://romanian.ruvr.ru/2014_04_22/Romania-vrea-sa-refaca-Garzile-patriotice-ale-lui-CeauSescu-1546/

Unul din principiile luptei armate enunțat de generalul prusac Carl Philipp Gottlieb von Clausewitz în cartea sa de referință Despre război, se referă la concordanţa dintre scopuri, forţă şi mijloace. Atunci când armata vecinilor este înzestrată cu cele mai noi tipuri de arme existente, apărătorul, dacă își dorește să-i poată opună rezistență cu adevărat, trebuie să se doteze cu armament de aceeași generație.

Într-o operație de apărare a teritoriului național din zilele noastre, prima etapă, cea a împiedicării cucerii supremației asupra spațiului aerian românesc, decide soarta războiului. Forțele aeriene românești fiind cele de care depinde continuarea luptei sau capitularea imediată. Îndeplinirea acestei misiuni depinde de aproximativ 20 de avioane MiG-21 Lancer, apte de zbor dar cu resursa terminată de vreo 6 ani, înarmate cu rachete aer-aer sovietice (recuperate de la avioanele MiG-23 și MiG-29, scoase din dotare) cu bătaia maximă de 40 km. În timp ce vecinii noștri (Ungaria, Ucraina, Cehia, Polonia și Rusia) dispun de rachete aer-aer mai moderne, cu bătaia de 80-120 km. Forțele aeriene române mai dispun și de rachete sol-aer sovietice din 1964, rachete sovietice KUB și de o baterie AA Hawk veche din 1968, pe care nicio țară din Europa nu se obosește să le bombardeze, întrucât sunt ușor de anihilat prin bruiaj. Ținând cont de înzestrarea actuală a armatei române, se poate presupune că ea riscă să piardă supremația aeriană în primele 30 de minute de la declanșarea unei operaţii militare.

Odată cu câștigarea supremației aeriene, aviația are libertate totală de acțiune în întreg spațiul aerian românesc și trece la a doua etapă a operației: nimicirea forțelor terestre românești. Începe cu structura ierarhică de comandă politică și militară, prin bruierea emisiei mijloacelor electronice de comunicare și prin lovirea nodurilor de rețea și a serverelor care asigură liniile de date, cu blocarea comunicațiilor rutiere, feroviare, navale și aeriene și interzicerea oricăror forme de aprovizionare a armatei și a populației civile. Prin aceasta se realizează împiedicarea manevrei și izolarea unităților, subunităților luptătoare care sunt obligate să acționeze individual, în orb și fără nicio coordonare. Aviația continuă cu vânarea din aer concentrărilor de tancuri, TAB-uri, MLI-uri, APR-uri și piese de artilerie. Abia apoi se ocupă pe îndelete de infanterie.

Mobilizarea rezerviștilor se execută în trepte, pe priorități. Prioritatea zero fiind forțele aeriene, care îi integrează pe rezerviști în dispozitivul său de luptă în câteva ore de la debutul operației de apărare. Invocând compatibilizarea în vederea aderării la NATO, SUA au obligat armata română să desființeze în perioada 1998-2004, 12 din cele 16 baze aeriene cu tot cu regimentele de vânătoare, vânătoare-bombardament și elicoptere care operau acolo, rezultând câteva mii de rezerviști cu o înaltă calificare tehnică ( de la ofițeri-piloți, ofițeri-navigatori cu dirijarea și indicarea obiectivelor și până la ofițeri-ingineri și maiștrii militari-tehnicieni de întreținere la sol și reparații). Problema cu acești rezerviști e că ei nu mai au obiectul muncii : avioanele și elicopterele, altele decât cele utilizate de militarii activi.

http://povestideaerodrom.files.wordpress.com/2012/11/chin.jpg

Situația se prezintă la fel și în ceea ce privește trupele de uscat, blindatele mai noi și apte de luptă sunt în înzestrarea forțelor active, rezerviștilor rămânându-le tehnica stocată de două decenii, adevărate piesele de muzeu, în mare parte descompletate și nefuncționale.

http://farm5.staticflickr.com/4106/4836344005_1865b7807d_b.jpg

Rata de supraviețuire a subunităților de blindate românești care n-au fost nimicite de bombardamentele aeriene și reușesc să lupte cu trupele de uscat ale adversarului, depinde de doi factori. Anume, cine vede primul și deschide focul, precum și de capacitatea de penetrare a muniției. Spre deosebire de tancurile românești, blindatele vecinilor sunt vopsite cu un grund cauciucat special, de tip radioabsorbant care reduce şi amprenta termică. Un alt dispozitiv de protecţie, are rol de orbire a capetelor de dirijare ale rachetelor antitanc în spectrul optic, infraroşu şi laser, utilizând două sisteme de lansare automată a grenadelor cu suspensii de aerosoli.

Tancurile unora dintre vecinii noștri menționați mai sus au integrate şi echipamentele emiţătoare de impuls electromagnetic care scurtcircuitează de la distanţa de 5-8 m, senzorii electrici de declanşare a minelor antitanc. Ele lucrează împreună cu sistemul de protecţie de tip activ, care interceptează şi detonează proiectilele şi rachetele antitanc, înainte ca acestea să atingă blindajul. Tunul cu care sunt echipate blindatele vecinilor noștri lansează pe lângă proiectilele anti-tanc cu miez de uraniu sărăcit şi proiectile și rachete antitanc dirijate pe fascicol laser. Într-un articol anterior am vorbit despre unul din cele mai moderne tancuri existente care s-ar preta perfect la necesitățile MApN, în condițiile de relief și de climă ale țării noastre.
http://romanian.ruvr.ru/2013_12_03/Tancul-Taghil-la-parada-militara-de-1-Decembrie-8466/

Ca o concluzie, înființarea Gărzii Naționale compusă din rezerviști, fără înzestrarea ei masivă cu tehnică de luptă de ultimă generație, nu are ca scop apărarea teritoriului național, ci cu totul altceva, o ipoteză pe care o voi dezvolta într-un material ulterior.

Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.

  •  
    şi distribuie pe