30 iulie 2014, 15:26

România nu este pregătită pentru criză

România nu este pregătită pentru criză

România este o țară ciudată nu numai din perspectiva influenței disproporționale pe care serviciile o au asupra procesului politic, dar și din perspectiva faptului că această situație este acceptată cu serenitate atât de jurnaliștii ”în civil”, cât și de o bună parte a electoratului.

În recentul său interviu acordat la Adevărul Live, șeful formal al SRI, George Maior a vorbit despre o serie de elemente fundamentale ale strategiei de politică externă a României. În fond, acest interviu a arătat că factorii de decizie de la București refuză să înțeleagă realitatea geopolitică în care trăiesc.

Din declarațiile șefului formal al SRI rezultă câteva ”principii de lucru”:

În primul rând, politica externă a României este definită de statutul de colonie americană, Germania și restul țărilor din ”Europa Veche”, fiind inexistente în contextul controlului total pe care Washington-ul îl exercită asupra procesului politic din România. Se vede clar că actuala conducere de la București și-a pus toate speranțele în scenariul supraviețuirii sistemului unipolar în care SUA joacă rolul de hegemon. Pentru alte puteri de pe planetă nu există loc în rândul prietenilor imaginari ai băieților cu ochii albaștri. Este stupefiant că în toată această ”strategie” de politică externă nu există un plan ”B”, o ieșire pentru situații de urgență sau vreo poliță de asigurare pentru situații neprevăzute. Toate provocările strategice cu care se va confrunta România sunt date la o parte după principiul ”americanii le rezolvă pe toate”, ceea ce este ciudat în cazul unei țări cu o istorie în care trădările aliaților au fost mult mai frecvente decât situațiile în care aliații și-au respectat angajamentele.

Nici pentru o secundă, Maior nu-și pune întrebarea: ce se întâmplă dacă...? Ce se întâmplă dacă Washington-ul nu răspunde la telefon? Ce se întâmplă dacă iarna dispare gazul natural, iar americanii spun doar ”descurcați-vă!” și-și văd de treabă? Ce se întâmplă, dacă în interiorul României se formează o enclavă care nu recunoaște autoritatea centrală de la București? Ce se întâmplă dacă începe un război civil în Republica Moldova, iar Găgăuzia este recunoscută drept stat independent de Rusia și Turcia? Ce se întâmplă dacă lovește cel de-al doilea val al crizei economice, iar Germania decide că țările europene care sunt slabe din punct de vedere economic trebuie lăsate să moară?

Este simptomatic că șeful formal al SRI deja vorbește, folosind clișeele asemănătoare cu cele folosite de omologul său ucrainean care a declarat recent că toți ucrainenii care cer măriri de salarii, reducerea costurilor la întreținere sau scăderea prețurilor la alimente sunt de fapt agenți ai FSB. În aceeași categorie au fost încadrați toți cei nesatisfăcuți de reformele impuse de FMI. Domnul Maior doar sugerează că cei care nu sunt entuziasmați de ”revoluția gazelor de șist” ar avea legături cu puteri străine, dar pe măsura înrăutățirii situației economice este cert că lista categoriilor sociale ”racolate de FSB” va crește semnificativ.

Suntem în pragul unei crize globale, cu consecințe incerte și final impredictibil. Sursele Financial Times vorbesc despre un posibil conflict militar în Europa, iar întregul sistem al relațiilor internaționale balansează pe muchie de cuțit. Dacă declarațiile șefului formal al SRI erau menite să calmeze românii, cred că planul a eșuat.

  •  
    şi distribuie pe