17 octombrie 2014, 11:56

Roșia Montană, un alt subiect interzis al campaniei prezidențiale-2014

Roșia Montană, un alt subiect interzis al campaniei prezidențiale-2014

Campania prezidențială s-a consumat, odată cu ea și momentul adevărului, cînd grîul s-ar fi putut separa de neghină. Niciunul din cei patru candidați, cu șanse să acceadă în turul doi, n-a suflat o vorbă despre Roșia Montană.

Valorificarea resurselor minerale în folosul României, un subiect tabu al tuturor candidaților la președinție

Deși, în urmă cu un an subiectul ”Roșia Montana” ținea capul de afiș al presei românești și Capitala era luată cu asalt zilnic de zeci de mii de protestatari care-și ziceau ”hipsteri”. Trusturile media se întreceau în a-i prezenta pe așa-zișii „reformatori politici şi sociali", în timp ce pe președintele Traian Băsescu, îl lua gura pe dinainte afirmînd că „Soros nu trimite ONG-urile în stradă” .

Unde sunt acești reformatori politici și sociali cu pancardele ” Salvați Roșia Montană ” ? Or fi prea ocupați să lipească afișe cu Elena Udrea, Claus Iohannis sau Călin Popescu Tăriceanu ? Dar cele cîteva sute de vedete ”de bine” ale USL îmbrăcate în haine de firmă care se amestecau, cel mult o oră, printre adevărații protestatari din ianuarie 2012 din Piața Univeristății pentru ca Antenele lui Felix să-i filmeze și să le ia doar lor interviuri?

Interviuri gata scrise de triada de sociologi-mercenari : Bogdan Teodorescu-profesor în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Marius Pieleanu-director al Centrului de Studii Sociocomportamentale (CSS) Avangarde și Mirel Palada, acum purtător de cuvînt al premierului Victor Ponta. Mai mult ca sigur că lipesc și ei afișe și îl aplaudă pe Victor Ponta:

Guvernanții post-decembriști s-au plîns continuu că ei au cele mai bune soluții dar le lipsesc banii de investiții și de aceea econmia României a fost într-o permanentă cădere liberă. Ca să fim cinstiți cu noi înșine, trebuie să recunoaștem că pentru a concepe un proiect de țară e nevoie de competență profesională. Și în campania pentru alegerile generale din anul 2000, cineva le-a reamintit guvernanților că stau pe un morman imens de bani și că doar reaua credință și aservirea intereselor străine României, i-a împiedicat să guverneze în folosul românilor.

Din hărţile cu zăcămintele minerale ale Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica”, în 1989 Ceauşescu știa că în munţii României existau 6.000 tone aur, care acum au ajuns să valoreze 250 miliarde euro. Ceauşescu programînd un plan de extracţie masivă până în anul 2040, astfel încât BRCE ( care după revoluţie şi-a schimbat numele devenind Bancorex ), să beneficieze de un flux neîntrerupt de finanţare. Fond anual de cel puţin 8 miliarde USD, urma să fie investit prin intermediul BRCE (care avea ea însăşi un capital de peste 10 miliarde USD), în construcţia de obiective economice şi de infrastructură în afara graniţelor, cu proiecte concepute de români, cu mână de lucru constituită din muncitori şi ingineri români şi cu utilaje şi maşini proiectate şi produse în România. Adică ceea ce face China în beneficiul său, în ultimul deceniu.

Pe lângă aur, în aceleaşi zăcăminte se află cantități și mai mari de metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc, evaluate azi la 100 de miliarde de euro. Actualele camerele de filmare video, calculatoarele şi telefonia mobilă, au la bază microprocesoarele, la fabricaţia cărora, materia primă o constituie metalele rare din Munţii Apuseni ( din minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi Săcărâmb). Ceauşescu pregătise deja infrastructura, construind împreună cu concernul american Texas Instruments, o întreagă platformă industrială imensă, dedicată electronicii, numită IPRS Băneasa. Cu scopul de a permite României să producă şi să deţină unități stocare a memoriei de date, televizoare, calculatore, telefoane mobile, reţele proprii de internet şi de telefonie.

Ce s-a întîmplat după 1990 cu toată această infrastructură pregătită să începă lucrul în beneficiul poporului român ?

1. IPRS a fost dezmembrată cu bună ştiinţă pentru a fi transformată în investiţie imobiliară.

2. Sub ”atenta monitorizare” a veșnicului guvernator BNR, Mugur Isărescu, BRCE ( Bancorex ) a fost mai întîi devalizată, fuzionînd prin absorbţie în Banca Comerciala Romana (BCR). Astfel că la privatizarea din 2006 a BCR, poporul român a mai fost obligat să plătească și suma de 3,75 miliarde euro către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre date Bancorexului de clientela politică post-decembristă.

3. Pentru ca aurul să nu mai poată fi extras niciodată de către companiile de stat române ști, pentru a alimenta investițiile preconizate de Ceaușescu, în 2002 BNR a găsit o soluție să renunțe la depozitele de lingouri din aur. Combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat), i s-a retras dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur.

4. Interzicerea accesului românilor la propriul aur şi la metalele rare, a debutat prin emiterea licenţei de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană Gold Corporation. Inițiată de către ministrului Industriilor, Radu Berceanu.

5. De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt firme străine licenţe de explorare şi exploatare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni. Simultan cu acestea, Legea minelor a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur începe de la 20%.

Ce legătură are Mugur Isărescu cu Roşia Montană?

Acest plan amplu de dezvoltare economică pe baza resurselor minerale ale României, a fost conceput în perioada 1987-1989 de un colectiv al CEPECA ( Centrul pentru perfecționarea cadrelor de conducere din întreprinderi ). Colectivul fiind coordonat de dr. Enrico Pauli, John Marsh-director al British Institute of Management și John C. O’Mellia-director la YMCA ( Center for International Management Studies New York). Planul CEPECA a ajuns abia în anul 2000 pe mâna unor patrioți, mai precis în posesia nucleului de conducere al Partidului România Mare.

CEPECA a fost o instituție postuniversitară cu profil de cercetare, menită în principal să perfecționeze cadrele de conducere ṣi șefii de servicii din întreprinderi, fiind creată prin investiții ale Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Ea a apărut în 1967, ca urmare a reluării relațiilor comerciale cu vestul Europei și cu SUA, fiind încadrată cu experți din rîndul conducătorilor de direcții din ministere și a întreprinderilor, cu realizări practice în cercetarea științifică în sfera organizării producției, a studiului muncii, al conducerii sectorului financiar-contabil, marketing și al utilizării calculatoarelor electronice. Ei fiind asistați de un grup de experți internaționali ( directori, profesori din institutele internaționale de Management și universități străine ), recrutați la propunerea Departamentului Management-Development al Biroul Internațional al Muncii (BIM ) de la Geneva.

La propunerea candidatului PRM la președinția României din anul 2000, senatorul Corneliu Vadim Tudor, departamentul de specialitate al PRM l-a însușit și adaptat devenind coloana vertebrală a programului economic al partidului. Botezat în mod simbolic Testamentul lui Ceauşescu. Experții departamentului economic al PRM estimau că pe baza Testamentului lui Ceaușescu, din 2002 România putea avea o rată de creștere economică anuală constantă de 5-7 %.

Nu întîmplător sloganul PRM în acea campanie a fost JOS MAFIA, SUS PATRIA, care însemna ca Justiția să fie depolitizată, rețelele mafioto-politice destructurate și toate averile dobîndite ilicit după 1989 urmau să fie confiscate. Hipnotizați de posibilele minuni puse în responsabilitatea sfintelor moaște, la care dau buluc de peste două decenii, călcîndu-se în picioare, românii au dovedit în 2000 că și-au pierdut busola. Nemaifiind capabili să distingă între atîtea iluzii euro-atlantiste și soluția practică, de o simplitate dezarmantă, de care România are atîta nevoie și pe care doar PRM a oferit-o.

Așa că românii în 2000 și-au ales singuri nenorocirea pentru următorii 14 ani, prin vot. Aducîndu-l la putere pentru a treia oară pe Ion Iliescu și PSD-ul. Parlamentarii PRM, considerați de slugile euro-atlantiste drept ”Opoziția nedemocratică” n-au abandonat niciodată tema Roșia Montană. Iau la întîmplare doar interpelările deputaților PRM Damian Brudașcu și Ion Miclea din 2002, adresate lui Dan Ioan Popescu-ministrul Industriei și Resurselor, lui Ilie Sârbu- ministrul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

http://www.cdep.ro/interpel/2002/i386A.pdf

http://www.cdep.ro/interpel/2002/i387A.pdf

http://www.cdep.ro/interpel/2002/i506B.pdf

Prin voința aceluiași electorat năuc, din 2008 PRM nu mai există ca forță politică. Suntem în campania prezidențială din 2014 și în topul preferințelor românilor tronează vidul absolut : Victor Ponta, Klaus Iohannis, Elena Udrea și Călin Popescu Tăriceanu. Toți cei aflați pe primele patru locuri în preferințele românilor din campania prezidențială-2014 au fost deja membrii ai guvernelor României, în ultimului deceniu, demonstrîndu-și cu prisosință incompetența și reaua credință. Conform sondajelor peste 50 % din votanți declară că vor merge la vot, fără să știe că niciunul din cei patru candidați enumerați mai sus nu are un proiect de țară pentru România.

Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.

  •  
    şi distribuie pe