24 noiembrie 2014, 12:59

Elicopter militar prăbușit în județul Sibiu

Elicopter militar prăbușit în județul Sibiu

Vineri 21 noiembrieorele 10.50 unelicoptercu 10 militari la bord s-a prăbușit între localitățile Mălîncrav și Stejărișu din județul Sibiu. În accident au murit 8 militari români.

Elicopterul IAR-330 Puma-Socat aparținea escadrilei 713 elicoptere, a bazei aeriene 71 de la Câmpia Turzii și executa o misiune de transport de persoane în cadrul aplicației ”Rubicon-2014” la care au participat subunități din brigada 173 Aeropurtată a SUA și brigada 6 Operaţii Speciale “Mihai Viteazul”. Aparatul s-a prăbușit la 15 km sud de șoseaua Mediaș-Sighișoara și 20 km nord-vest de poligonul Cincu, unde se desfășura aplicația.

© http://images.pccoo.cn/blog/20091220/2009122012452295.jpg

Vă reamintesc că pe 5 iulie 2010 a avut loc accidentul aviatic de la Tuzla, județul Constanța, în care au murit 12 militari, tot din trupele speciale, de astă dată ai marinei militare .În urma anchetei, s-a concluzionat că aeronava de tip Antonov An-2, fabricată în Polonia, din care militarii trupelor speciale urmau să execute parașutarea, s-a prăbușit imediat după decolare. Cauza probabilă fiind supraîncărcarea și ruperea unei balansiere din mecanismul comenzilor ( negăsită, probabil topită în incendiu și ne-expertizată de anchetatori ) care ar fi condus la angajării în vrie a avionului.

Numai că avionul AN-2 nu intră în limită de viteză cauzată de unghiul de incidență mare în panta de urcare, după decolare. Deoarece pe acest avion sunt montați pe bordul de atac al aripii voleți tip ”Krugger” care îmbunătățesc polara aripii și asigură planarea sub viteza limită, chiar și la unghiuri de incidență de peste 45 de grade, cu motorul redus la relanti.

Mai pe înțeles, avionul acesta nu intră în vrie și nu se angajează pe o aripă atunci cînd evoluează sub viteza critică. Motorul de 1.000 CP este piesa cea mai grea a structurii aerodinamice și îi dă avionului tendința să coboare botul, pierzind 50 m, după care revine singur în zbor orizontal.

Elicopterul IAR-330 Puma-Socat care s-a prăbușit în județul Sibiu avea o capacitate de 16 pasageri + 3 membrii ai echipajului, o viteză maximă de 263 km/h și un plafon de serviciu de 4.800 m. Acest tip de elicopter a fost fabricat pentru MApN, în licență, la Întreprinderea de Construcţii Aeronautice de la Ghimbav, județul Braşov, în perioada 1974-1987.

Începînd din 1996, un număr de 25 de IAR-330 au fost modernizate în România de firma ELBIT din Israel, pentru a putea executa și misiuni de atac, devenind Socat (Sistem Optoelectronic de Cercetare și Anti-Tanc). În botul elicopterului fiind montată o turelă de senzori EOP ( conținînd o cameră IR cu un zoom puternic și un telemetru laser) și un tun. Casca HMD a pilotului este prevăzută cu un display integrat în vizor care afișează informațiile de navigație și harta tactică. Casca permite vizarea țintei și dirijarea axului tunului de bord după privirea acesteia de către pilot, fară a mai manevra elicopterul. Fapt ce contribuie la securitatea zborului.

Partea care complică oarecum emiterea oricăror ipoteze referitoare la accident, este aceea că ELBIT a dotat elicopterul cu o unitate de transfer a datelor (DTS) modernă, care permite pilotului ca înainte de decolare să încarce în memoria centrală planul de zbor al misiunii curente, cu toate reperele survolate, cele de schimbare a direcției de zbor ( în coordonate GPS ), precum și radiofarurile și radiobalizele de pe rută existente la sol. Fiind vorba de participarea la o aplicație internațională acest lucru era obligatoriu.

Din acest motiv, spre deosebire de Adrian Iovan, căzut pe 20 ianuarie 2014 în munții Apuseni, piloții elicopterului IAR-330 Socat zburau instrumental ( IFR ). Și nu erau nevoiți să coboare sub plafonul de nori ca să caute vizual repere de orientare zbor pe sol pînă la inițierea procedurii de aterizare. Care se începea după ce elicopterul intra în perimetrul poligonului Cincu. Deși condițiile de zbor au fost destul de apropiate în ambele cazuri. În teren frămîntat și împădurit, cu o situație meteo potrivit căreia plafonul era compact, nori de tip stratus din care cădeau precipitații slabe, cu baza inferioară 60-100 m, umiditate peste 85 %, temperatura la nivelul solui 1-2 grade Celsius ( la înălțimea de siguranță a traiectului : -3 grade Celsius, fără condiții de givraj ).

Motoarele avionului BN-2 al lui Iovan funcționau cu benzină de aviație, cele ale elicopterului IAR-330 Socat cu kerosen. Benzina se știe că se aprinde mai repede decît kerosenul și cu toate acestea, avionul lui Iovan n-a luat foc după prăbușire, în timp ce elicopterul IAR-330 Socat s-a făcut scrum.

Mai trebuie știut și ceea ce MApN omite de fiecare dată, anume că un pilot militar calificat pe IAR-330 Puma, nu i se alocă mai mult de 50 de ore de zbor/ an. Escadrila specială a MAI are piloți formați în școala de ofițeri a MApN, care au obținut clasificarea de piloți de luptă în bazele aeriene militare. Escadrila fiind înzestrată cu elicopterele rusești Mi-17 care au fost odată ale armatei și transferate internelor, după desființarea bazei aeriene de la Alexeni. În comparație cu colegii lor de la MApN, piloții escadrilei speciale a MAI, execută 150-200 ore/an.

Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.

  •  
    şi distribuie pe