16 decembrie 2014, 15:59

Australia: Un caz complex

Australia: Un caz complex

Haron Monis, care a luat ostatici la Sydney, a afirmat că a lucrat pentru serviciile secrete iraniene. Lăsându-și soția și copii, el a fugit din țară temându-se pentru viața sa.

Aici el a participat la zeci de episoade de infracțiuni. Inclusiv serioase. Fostul lui avocat spune că fiind cercetat pentru complicitate la uciderea fostei soții, el considera că nu mai are ce pierde. El este un infractor?

Monis se numea „sheih Charon” și a trecut din siiți la sunniți și a avut o condamnare pentru trimiterea unor scrisori abuzive familiilor soldaților australieni care au murit în Afganistan. El este un radical?

Lucrurile sunt mult mai complicate. În ultimul deceniu, Australia nu a evitat participarea la războaie, care nu plăceau multor musulmani de pe acest continent. Apoi a urmat rezultatul inevitabil - creșterea fluxurilor de refugiați. Numai în anii 2012-2013 în țară au venit peste 26 de mii, inclusiv din țările devastate de războaie din Orientul musulman.

Ei credeau că au dreptul de a se salva de nenorocirile care au fost aduse pe pământul lor și fără consimțământul lor. Din toamnă, pe mare în Australia au venit doar 157 de persoane. De ce? Australia a decis să nu-i mai trateze pe „ilegali” așa cum face de exemplu Italia. Cuterele militare au început să trimită navele cu refugiați înapoi în Indonezia.

Însă și cei care au găsit aici adăpost nu au parte de liniște. Mulți sunt trimiși în Cambodgia, cu care Australia a semnat un acord corespunzător. De asemenea, au fost introduse vize temporare. Afganul care a primit statut de refugiat știe acum că dacă autoritățile vor considera că situația din Afganistan s-a ameliorat, el va fi trimis înapoi peste 3 ani. Încă împotriva a aproximativ 1.500, care au fost recunoscuți oficial refugiați, ministrul Imigrației, Scott Morrison a propus să se introducă un moratoriu privind acordarea de azil permanent.

Așa sunt înțelese aici drepturile refugiaților. Însă se pare că nu este înțeles faptul că un asemenea comportament intensifică reacția negativă de răspuns și a marii diaspore musulmane din țară și a islamiștilor radicali locali.

Drept urmare, după cum au declarat serviciile speciale din Australia, în ultimul deceniu aici au fost preîntâmpinate zeci de atentate teroriste. Numai la sfârșitul lunii septembrie, în timpul raidurilor poliției, la Sydney și Brisbane au fost reținute 15 persoane suspectate de pregătirea unor atentate teroriste în țară.

După raidurile din luna septembrie, la Sydney, câteva sute de membri ai aripii radicale a grupării islamiste Hizb ut-Tahrir au organizat o demonstrație de protest împotriva poliției. A urmat declarația conducătorului lor, Wassim Doureihi: „Chiar dacă sute de bombe vor exploda în această țară, acest lucru va demonstra doar că musulmanii sunt furioși. Și ei au toate motivele pentru a fi furioși”.

Reacția conducătorilor țării, unde a fost declarat cel mai înalt nivel al amenințării teroriste a fost ciudată. În emisiunea postului de televiziune australian ABC, pe 8 octombrie, premierul Tony Abbott a declarat: nu au fost demonstrate legăturile Hizb ut-Tahrir cu activitatea teroristă, în conformitate cu legile, această grupare nu este amenințată de nimic.

El a fost susținut de liderul comunității musulmane din Australia: „Avem o țară liberă. Noi trebuie să acceptăm faptul că chiar și fanaticii au dreptul de a fi fanatici și Hizb ut-Tahrir și orice altă grupare: ei au dreptul la punctele lor de vedere și trebuie să aibă posibilitatea de a le exprima”.

Peste două luni și-a exprimat punctul de vedere Haron Monis. Cine va fi următorul?

  •  
    şi distribuie pe