Pe 13 februarie 1945, trupele sovietice au eliberat în timpul celui de al Doilea Război Mondial capitala Ungariei, oraşul Budapesta, de sub ocupaţia fascistă. Tot în aceeaşi zi, aviaţia aliaţilor URSS - Marea Britanie şi SUA -, fără a se pune de acord cu partea sovietică, a bombardat oraşul german Dresda. →
Cu 65 de ani în urmă, pe 4 februarie 1945, la Palatul Livadia din Yalta a avut loc cea dea doua dintre cele trei întâlniri ale liderilor coaliţiei antihitleriste - URSS, Statele Unite şi Marea Britanie -, consacrate problemelor de război şi viitoarei ordini mondiale. →
Nici după 65 de ani, istoricii nu au putut pronunţa verdictul definitiv cu privire la rolul Conferinţei de la Yalta. Cu toată multitudinea de aprecieri, în Occident s-a înrădăcinat ferm opinia potrivit căreia hotărârile „troicii" au fost mai avantajoase pentru URSS decât pentru SUA şi aliaţii lor. Chipurile, Yalta "a scindat Europa", asigurând „hegemonia Moscovei" în estul continentului. →
În februarie 1945 liderii SUA, Angliei şi URSS au trasat la Yalta contururile postbelice ale lumii. Pentru unii istorici, hotărârile adoptate în urmă cu 65 de ani înseamnă capitularea Vestului în faţa URSS, pentru alţii-triumful diplomaţiei SUA, iar unii consideră că a avut loc împărţirea lumii... →
Bătălia de la Stalingrad din anii celui de al Doilea Război Mondial a intrat în istorie ca cea mai mare bătălie, la care a participat un număr fără precedent de oameni şi tehnică de luptă. Bătălia de la Stalingrad, care a durat 200 de zile şi nopţi, s-a încheiat cu victoria Armatei Sovietice asupra cotropitorilor fascişti. →
Unii şefi de state au fost invitaţi de preşedintele Poloniei să participe la evenimentele comemorative închinate datei de 65 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz. Acestei date îi este consacrat un forum internaţional. →
Preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, l-a invitat pe omologul său rus, Dmitri Medvedev, să participe la festivităţile de comemorare a 65 de ani de la eliberarea deţinuţilor din lagărul de concentrare fascist de la Auschwitz. Şi-au confirmat deja prezenţa cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus. →
La Berlin a început astăzi Conferinţa internaţională «Învăţămintele celui de-al Doilea Război Mondial şi ale Holocaustului». La lucrările ei participă co-preşedintele Fundaţiei ruse «Holocaust», Ilia Altman. →
ONU a aprobat proiectul de rezoluţie care condamnă reabilitarea nazismului. În el se vorbeşte despre inadmisibilitatea glorificării adepţilor ideologiei de ură împotriva umanităţii, de asemenea, profanării monumentelor consacrate luptătorilor împotriva fascismului, care în cel de-al Doilea Război Mondial şi-au adus aportul lor la victoria coaliţiei antifasciste. →
Astăzi se marchează 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Oaspeţi străini de rang înalt, între care şi preşedintele rus Dmitri Medvedev, au fost invitaţi la festivităţile din capitala germană. →
„Thatcher l-a rugat pe Gorbaciov să nu distrugă Zidul Berlinului”, „Destrămarea Tratatului de la Varşovia nu a fost în interesele Europei vechi”, „Thatcher şi Mitterand nu au vrut o Europă unită”- cu astfel de articole reacţionează presa rusă şi străină la publicarea în „Times” a documentelor de arhivă ale Fundaţiei Gorbaciov. →
Parlamentarii europeni au adoptat recent rezoluţia numită „Unificarea Europei împărţite: apărarea drepturilor omului şi a libertaţilor cetăţeneşti în regiunea OSCE în secolul al XXI-lea". În document se menţionează că în secolul al XX-lea ţările europene au suferit de pe urma a două regimuri totalitare, nazismul şi stalinismul, care au adus cu sine genocid şi crime împotriva umanităţii. →
„Punerea semnului de egalitate între nazism şi stalinism este ilegală şi reprezintă o lovitură directă la adresa Coaliţiei Antihitleriste”, se menţionează în declaraţia comună a Adunării Federale a Federaţiei Ruse, care a condamnat rezoluţia Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (AP OSCE) în această privinţă. →
Milioane de locuitori ai Rusiei au aprins lumânări în această noapte. Ţara este cuprinsă de durere şi se apleacă cu pioşenie în faţa celor care şi-au pierdut viaţa în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei (1941-1945). →
Acum 65 de ani, la 12 iulie 1943, în apropiere de puţin cunoscutul şi până astăzi sat Prohorovka, a avut loc cea mai mare bătălie de blindate, care a schimbat spre Vest direcţia Marelui Război pentru Apărarea Patriei. →
În urmă cu 66 de ani, la 5 decembrie 1941, după 2 luni de lupte defensive din cele mai grele, trupele Frontului de Vest aflate sub comanda mareşalului Gheorghi Jukov au trecut la contraofensivă. →
19 noiembrie 1942 este o dată cheie al Marelui Război pentru Apărarea Patriei. În urmă cu 65 de ani, în această zi a anului, a început contraofensiva trupelor Armatei Roşii de la Stalingrad. →
Ne apropiem de data unor evenimente memorabile care până astăzi stârnesc aprecieri contradictorii în rândurile istoricilor şi jurnaliştilor. Este vorba de 68 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi începutului celui de-al Doilea Război Mondial. →
Astăzi este una dintre datele cele tragice ale istoriei mondiale. La 1 septembrie 1939 a început cel de-al Doilea Război Mondial, conflagraţia cea mai sângeroasă şi distrugătoare din istoria omenirii. →
